Cand ceilalti isi fac planuri pentru inceputurile care vin,
eu ma intreb cum si daca il voi incheia pe cel de acum.
Pe cand altii deapana amintiri din viitor, eu ma lupt sa inchei,
onest si precis, fara zecimale, socotelile trecutului.
Fiindca nu mai vreau sa iau nimic de la capat
M'au istovit atatea inceputuri. Sunt satula sa o iau, iar si iar, de la capat.
Am ostenit cazand si ridicandu'ma, inca si inca o data,
in numele rolului meu blestemat de femeie puternica.
Nu mai vreau sa pretind ca practic de drag genuflexiunile conturului tonic,
cand, de fapt, la fiece pas, sunt pe punctul sa cad in genunchi si sa urlu.
Pentru ca sunt femeie… pot fi soare si furtuna in acelasi timp.
Te pot face sa ma alinti ca pe un copil sau sa ma cuprinzi ca pe o zeita,
te pot face sa razi sau te pot scoate din minti atunci cand nu imi spui ce vreau sa aud.
Pentru ca sunt femeie…imi folosesc senzualitatea pentru ca imi place sa stii ca pot fi admirata si de altii.
Imi place sa port tocuri si rochii si mai ales sa sterg rujul meu de pe buzele tale.
Dar, nu uita… pentru ca sunt femeie, NU am nevoie de cineva care admira mai multe femei in acelasi timp.
Am nevoie de un barbat si acela este admirat pentru succesul lui,
in timp ce el ma vrea doar pe mine… doar stii ca sunt femeie!
Dar sa nu uiti ca stiu asta: CEA MAI MARE DOVADA DE IUBIRE A UNEI FEMEI
ESTE ACEEA DE A STI CA POATE AVEA APROAPE ORICE BARBAT DAR TE IUBESTE DOAR PE TINE!
IUBESTE'TE FEMEIE !.
Nu lasa niciodata singuratatea sa te cuprinda, s'ar putea uneori sa o traiesti... dar trebuie sa inveti sa te bucuri de ea.
Nu te privi ca pe o persoana urata, grasa sau prea slaba, ceea ce conteaza cu adevarat este continutul, nu ambalajul.
Iubeste'te mult! , imagineaza'te fericita, mintea este un magnet si tot ceea ce doresti si gandesti, vei atrage ca prin farmec.
Nu trebuie sa te simti inferioara altei femei, ea poate fi superioara in unele cazuri... dar tu vei avea virtutile tale in altele.
Nu uita sa iubesti viata, cu zilele ei insorite, cu zilele ei innorate, cu trasnete si fulgere.
Asta este viata şi este facuta ca sa o traim, sa ne bucuram de ea în orice moment...in fiecare clipa...
Femeie, cu tine vorbesc...!
Umple'ti sacul cu amintiri frumoase si lasa'le pe cele rele la marginea drumului... iar acum, in fata oglinzii... zambeste ...
Uita'te la frumusetea trupului tau si scoate'l in evidenta, pe urma priveste in interiorul tau:
In tine sta puterea !
Ai de ales:
Poti sa'ti mai acorzi o sansa de a fi fericita, sau sa astepti, trista, ca viata ta sa se stinga.
Sa te simti frumoasa si iubita, sau urata si cu o viata fara sens.
Ai de ales:
Sa'ti inclestezi pumnii si sa lupti pentru idealurile tale,
sau sa'ti pierzi orice speranta.
Ai de ales:
Bucuria sau tristetea.
Fixeaza'ti teluri si lupta pentru ele, nu fi egoista si dedica o parte
din timpul tau lucrurilor care iti plac si care te fac fericita.
Tine minte !!!
Asa cum te simti ...asa te vor vedea...!
In aceeasi masura in care iubesti ... te vor iubi ...!!
Si inainte de orice altceva ...
IUBESTE'TE PE TINE INSUTI !
Asa cum esti !
Sti senzatia aia,cand uneori nu mai poti sa respiri?
Cand ti se usuca gura,iti scade pulsul,iti lipseste adrenalina…parca aerul nu'ti mai intra pe nari,
nu mai ajunge in plamani… Simti ca te usuci,ca nu mai ai vlaga,ca te dezintegrezi.
Acea durere…oh,durerea aia,cand nu mai esti tu,nu te poti controla.
Iti smulgi hainele de pe tine in speranta ca o data ce nu va mai exista
haina pe pieptul tau vei ajunge intr'un sfarsit la inima,
si ai sa poti sa o scoti de acolo,si durerea va inceta intr'un sfarsit.
Dar nu e asa…chiar deloc,durearea si neputinta devin din ce in ce mai mari,
si treci dincolo de haine,ajungand la piele,zgariind'o si ranindu'te,
dar nu mai simti asta…nu se compara cu durearea dinlauntru existentei tale,
durearea macinatoare care te face sa iti pierzi mintile.
Plangi,curg lacrimi dupa lacrimi,dar parca nu'i de ajuns,nici pe departe…te doare,te distruge.
Vrei sa tipi,dar gura ti'e inclestata,
abia poti scote niste sunete sugrumate si subtiri,
care iti produc un nod imens in gat din cauza caruia nu mai poti nici respira…
iti tragi sufletul,speri la un strop de aer,sa'ti poti continua eliberarea durerii…
Dar durearea e imensa,te nenoroceste…e ingrozitoare,iti musti pumnii,
zgarii podeau,tragi covertura de pe pat,esti in genunchi,te rostogolesti,
in tot acest timp,cu mana inclestata pe piept ,sperand ca poate,
poate o sa reusesti sa suprimi durerea…dare ea e atat de mare,si nu se lasa!
Nu se opreste! E acolo,si roade,roade neincetat asa cum tu pe podea fiind ,
ajungi sa musti din aceasta.Ajungi sa'ti infingii dintii in pardoseala pe care stai,
si te rogi, gandesti inconstient,speri sa fie doar un vis,
insa totul e atat de clar,atat de viu,atat de real incat te distruge,te omora inauntru…
In acel moment esti 100% sigur ca nu'ti vei mai reveni niciodata; ca acolo,in acel loc,
in acea clipa viata ta nu mai are nici un sens. Ca totul se opreste in loc…
si iti pui o mie de intrebari,fara rapsuns sau la toate ai acelasi raspuns “nu mai exista”
Ce fac de acum incolo? Cum mai traiesc?
cum o sa fie viata mea?de ce s'a intamplat asta?
care este rostul ?de ce trebuie sa fie asa?…atatea si atatea intrebari,
atatea lacrimi,atatea ganduri negre,precum situatia de fata…
Si totusi ce se intampla dupa?!
M'am indragostit de tine pentru ca imi lasai senzatia ca esti diferit de ceilalti barbati ai lumii…
pentru ca imi lasai impresia ca m'ai putea feri de orice rau,ca m'ai putea proteja.
Pentru ca ma faceai sa cred ca esti ceea ce caut eu,
pentru ca mi'ai spus ca nu vei putea niciodata sa ma ranesti fiindca ma iubesti,
pentru ca mi'ai promis ca nu ma vei minti.
Pentru ca mi'ai spus povesti pana am adormit ca un copil cu gandul la bratele tale…
Pentru ca m'ai facut sa cred in tine si ai plans pentru lacrimile mele.
Pentru ca ai stiut sa ma faci sa ma simt cu adevarat femeie si ai incercat sa imi intelegi iesirile copilaresti.
Pentru ca mi'ai dat dreptate chiar si in momentele in care nu aveam si mi'ai suportat cu stoicism toate toanele dand dovada de multa multa rabdare.
Pentru ca m'ai facut sa devin mai blanda,mai buna,
mai frumoasa si mai iubitoare…pentru ca m'ai facut sa imi doresc sa ma faci mama.
Pentru ca mi'ai spus ca ma iubesti atunci cand aveam cea mai mare nevoie de asta…
Mi'a parut rau ca te iubesc in clipa in care am realizat ca m'ai mintit chiar si in momentele in care cu lacrimile siroind pe obraji te'am rugat sa nu o faci…
cand scuzele tale m'au durut atat de tare incat mi'am iesit din minti si am inceput sa tip,
sa te jignesc,cand m'ai facut sa sufar pentru fiecare moment frumos..
Cand fluturasii din stomac s'au transformat in moliile din suflet…
cand am realizat ca m'ai lasat de una singura cand aveam cea mai mare nevoie de tine.
Cand mi'am dorit sa uit tot si am vazut ca nu mai pot.
Cand visul acela frumos s'a transformat in cel mai negru cosmar.
Cand promisiunile tale au inceput sa doara mai tare decat tradarile si minciunile…
cand sufletul mi'a spus ca nu vom trai fericiti pana la adanci batraneti.
