vreau sa uit tot ce a fost ieftin in viata mea

Vreau sa petrec,sa cunosc oameni,sa imi fac prieteni noi, sa traiesc,
cum nu am facut'o in ultimii noua ani, alaturi de un nepriceput.
Sau nepriceputa am fost eu, ca am ramas.
Vreau sa ma trezesc. Sau sa adorm, sa nu mai stiu de liniste.
M'am convins ca speranta are si ea limite,
ca si rabdarea. Mi'am pus adanc sub piele convingerea ca se poate,
ca daca incerci pana la urma iese ceva.
Se pare ca nu am incercat destul. Sau nu langa cine trebuie.
Acum noua ani totul parea un inceput care cu siguranta trebuia sa aiba o continuitate.
Una frumoasa. Spre surprinderea mea, am dat de o indiferenta greu de inteles si imposibil de schimbat.
Dar ce stie inima unei femei? Ea iubeste si nu intreaba de ce, pentru ce, daca merita sau nu.
Abia acu pot sa dau deoparte niste amintiri si sa'mi vad de viata.
Acum vreau sa imi traiesc viata si sa ma intreb: pentru ce?

Caut ceva sa uit. Desi stiu ca este imposibil.
Insa nu e imposibil sa scap de ucigasa dependenta pe care o am fata de acest om.
Sau asa vreau eu sa cred. E o prostie, stiu.
Sa sper, sa plang, sa rad a doua zi, sa ma prefac ca e bine,
sa tac uneori ca o proasta, sa'l privesc in ochi si sa stiu ca nu mai vreau nimic in afara de el.Si ca in acelasi timp vreau cu totul altceva.
Vreau alta poveste de dragoste.
Vreau sa fiu iubita, asa cum sunt eu si la randul meu sa iubesc un barbat,
asa cum este el. Inalt sau scund, vesel sau trist,
dar sa'i pese. Sa nu se afunde in laptop atunci cand sunt trista.
Sa nu'mi spuna ca sunt naiva. Sa nu'mi refuze pofta de sinceritate.
Si doza de nebunie. Sa ma lase sa il ascult. Vreau sa iubesc,
sa admir dimineata cum merg norii pe cer,
sa ma cuprinda atunci in brate si sa'mi spuna ca totul va fi bine.
Vreau siguranta. Vreau sa ma simt femeie.
Cer mult? Daca un barbat spune ca da, atunci nu mai vreau nimic.
Vreau niste vin scump, sa uit tot ce'a fost ieftin in viata mea.