Nu stiu de ce fac asta… poate pentru ca sunt momente cand inima mea are nevoie de cineva.
Stii ce îmi imaginez? Îmi imaginez ca hoinarim drumurile împreuna, tinandu-ne de mana,
îmi imaginez ca ma cuibaresc ca un copil în bratele tale de fiecare data cand vreau sa ma rasfat,
cand sunt fericita, cand am nevoie de siguranta si protectie sau pur si simplu cand simt sa fac asta.
Îmi mai imaginez ca oriunde sunt eu, esti si tu, ca nu este nevoie de cuvinte pentru a-mi spune ceva,
ca o singura privire îmi e de ajuns. Îmi imaginez ca ne uitam unul la altul zambind,
fericiti si cu inimile pline de iubire si ca razele soarelui ne însotesc pretutindeni
mangaindu-ne bland chipurile vesele si multumite.
Îmi imaginez fericire, iubire, împlinire. Îmi imaginez, si totusi,
dintr-o data ochii mi se deschid si ma trezesc din nou înconjurata de singuratatea camerei mele.
Uneori îmi las imaginatia sa zboare unde vrea ea, si niciodata nu ma dezamageste,
mereu îmi ofera motive de bucurie.
Da, uneori dau frau liber imaginatiei si o las pe ea sa-mi dicteze cuvintele iar de cele mai multe ori
sfarseste prin a ma rani.
Inca visez la ceva ce am avut ...si nu voi mai avea niciodata....PE TINE!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu