Am defecte si calitati in egala masura. Am facut greseli, am ranit, am dezamagit,
dar am si iubit din tot sufletul, am oferit incredere, am ajutat si admirat.
Mi s'a intamplat sa nu pretuiesc anumiti oameni cand a trebuit, ci abia dupa ce m'am trezit fara ei.
Este un lucru la care inca lucrez si sper sa nu mai fac greseala de a'mi da seama cat valoreaza un om dupa ce il pierd,
ci cat timp il am langa mine.
Am pastrat distanta fata de persoane care nu mi s'au potrivit,
care am crezut ca nu ma caracterizeaza, si nu am gresit.
Nu ofer usor incredere, nu ma incumet sa povestesc primului om pe care'l intalnesc lucruri despre mine.
Imi trebuie timp. Timp ca sa cunosc oamenii si sa ma conving daca e bine sau nu sa'i primesc in viata mea.
Cateodata ma insel... Ofer incredere, iubire si sunt "rasplatita" cu dezamagiri si vorbe grele.
Am iertat, am iertat pentru ca sufletului meu ii vine greu sa fie suparat pe cineva.
Asa e el si nu'l pot schimba. Daca ma gandesc bine, nici nu vreau.
Cu siguranta se vor gasi oameni care sa'l placa asa cum e: sensibil, naiv,
cu toate calitatile si defectele pe care le are.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu